Căutări care înnobilează

Problema fundamentală a omului – înainte de Hristos

Ignoranța

face parte din problema fundamentală a omului (vezi articolul cu preliminarii). Apelăm iar la sursele cunoașterii: rațiunea, experiența, autoritățile umane, și revelația divină (dincolo de preferințele personale, acestea sunt complementare în aflarea adevărului, nu exclusive, și împreună ne definesc realitatea și identitatea).

problema omului

La început

Prin ignoranța față de indicațiile altruiste ale Creatorului, primii omeni au urmat iluzia dezvoltării personale (inoculată de satan, pe fondul neîncrederii în Dumnezeu).
În desolidarizare de Creator, ignoranța omului avea doar să crească; implicit, a crescut și păcatul, adică pervertirea (îndeplinirii) binelui.

Dumnezeu nu și-a abandonat creația, ci a pus limite răului, lăsându-i omului ceva din „chipul și asemănarea” Sa. Astfel, a permis umanității să progreseze (din mai multe puncte de vedere) în colaborare cu El.

De-a lungul timpului

cel care purta chipul lui Dumnezeu, a ajuns să-și pervertească propria-i imagine despre Dumnezeu; un exemplu primitiv este idolatria.
Culmea ignoranței este percepția generală că Dumnezeu este împotriva omului, poate mai puțin favorabil omului decât diavolul. Observăm aici vreo legătură cu (încrederea afectată de) minciuna primară? Aceasta era strategia demonică pentru primii oameni: subminarea treptată a încrederii în Dumnezeu: de la o umbră de îndoială, până la percepția că tocmai prezența lui Dumnezeu îi umple cu groază.

Exemplu

Cultivarea acestei înțelegeri eronate, l-a făcut pe om să rătăcească după speranță până și prin orori… cum ar fi sacrificiile umane.

Ana, soția meșterului Manole, este victima salvatoare; cu prețul vieții ei, a copilului, a celor zece meșteri și în final a lui Manole însuși. Această baladă universală exprimă anticiparea greșită a soluției divine; bâjbâirea după Evanghelie. Click aici pentru o comparatie intre legenda si Evanghelie.

Implicații

Ignoranța față de Dumnezeu a cauzat alienarea personală a omului: criză de identitate și confuzie față de propria-i menire și potențial; alienare care i-a dus omului și mai multă ignoranță față de Creator, și tot așa, spre consecința ultimă: Moartea Omului (mai mult decât a trupului său).

În Vechiul Testament, prorocul Osea face următoarea remarcă: „Poporul Meu piere din lipsă de cunoștință.” (Osea 4:6a)

Anularea acestei spirale distructive trebuia să soluționeze ignoranța și implicit păcatul și alienarea;

Vezi și

Problema fundamentală a omului – preliminarii

Originea răului

Păcatul originar și pregătirea restaurării umane

Problema fundamentală a omului – după Hristos

Legenda românească, față în față cu Evanghelia

© Mihail B.

Leave A Comment