Ne subestimăm. Da, fiecare om, și eu și tu, ne atribuim o importanță sau o valoare mai mică decât cea reală. Deci, pentru a ști cât de mult ne subestimăm, trebuie să ne știm adevărata importanță, valoarea reală. Pentru a ieși din umbra ignoranței, ne apropiem de sursa de lumină. Dar care este sursa importanței și a valorii noastre? Și la ce ne ajută să știm? Până la urmă, ne putem bucura de razele soarelui și fără să ne preocupe soarele. Dar… ar fi mai trist ca omul să-și ignore Creatorul, decât ca razele de soare să-și ignore soarele!
Cuprins >
Importanță și valoare fără Dumnezeu?
– Da, se cuvine să-mi acord mai multă importanță, să-mi atribui mai multă valoare; dar fără să mă preocupe Dumnezeu, Creatorul.
– Înțeleg, dar care este sursa importanței tale, pe ce îți bazezi valoarea?
– Merite, performanțe, educație, abilități, posesiuni, realizări, etc.
– Toate acestea sunt de dorit, dar sunt ele sursa, ori doar o consecință a importanței și valorii pe care le aveai deja înainte de toate acestea? În orice caz, ele sunt niște variabile care depind foarte mult de tine însuți, iar dacă le consideri sursa atunci:
(1) De fapt tu îți ești sursa, propriul creator, propriul dumnezeu idol; ar însemna că la începutul existenței tale, importanța și valoarea ta au fost zero; că de fapt viața, la începutul ei nu prea are importanță, nici valoare, de vreme ce toate acestea sunt aproape nule în acea fază; și ce s-ar întâmpla cu importanța și valoarea cuiva când ajunge bolnav sau vulnerabil?
(2) Pe de altă parte, în ce privește măsura lor, toate aceste variabile au sens în comparație sau în competiție cu alții; adică propria importanță și valoare va fi amenințată de ceilalți, și la randul ei va deveni o amenințare pentru alții; implicit, binele celorlalți ne este păgubos.
(3) În același timp, competiția presupune conformarea față de anumiți arbitri (de comunitate); deci propria importanță și valoare sunt determinate de alții oameni.
În concluzie, când ne bazăm (identitatea) pe merite, performanțe, educație, abilități, posesiuni și realizări, implicit credem că:
* Viața nu are importanță și valoare, în lipsa celor de mai sus;
* Este normal să nu ne preocupe binele altora și nici al comunității;
* Propria importanță și valoare vor fi plafonate de părerea altora;
– Dar ce diferență ar fi dacă Dumnezeu este sursa?
Importanță și valoare din Dumnezeu!
Dumnezeu este Cel suprem în iubire, înțelepciune, putere, și în orice bine, și care poate face tot ce vrea; Cel de necuprins, Creatorul, Sfânta Treime; sursa și susținătorul vieții..
(1) Tocmai datorită sursei divine, fiecare ființă umană este înzestrată cu demnitate, iar viața fiecăruia are importanță și valoare nelimitată, independent de merite, performanțe, educație, abilități, posesiuni, realizări, etc. Creatorul i-a atribuit deja această importanță și valoare fiecărui om, în mod egal… Tocmai această credință poate împuternici orice om să ajungă să dispună de toate cele de mai sus.
(2) Importanța și valoarea fiecărei ființe umane este intrinsecă, necondiționată și invariabilă; doar așa preocuparea pentru binele celorlalți poate fi pusă pe același nivel cu binele personal (tocmai aceasta este valoarea supremă care ar trebui să ghideze umanitatea).
(3) Propria importanță și valoare nu vor putea fi plafonate de nici o altă persoană, nici de vreo altă circumstanță;
Cum ar arăta România dacă această perspectivă ar fi aplicată la orice minoritate? Săraci, bogați, conservatori, progresiști, analfabeți, intelectuali, heterosexuali, homosexuali, olteni, ardeleni, moldoveni, musulmani, atei, catolici, neoprotestanți, rromi, maghiari, etc..
Ne subestimăm precum ne subestimăm Creatorul
Fiecare muritor are o înțelegere limitată despre Dumnezeu, deci fiecare avem înțelegeri greșite despre Dumnezeu, și eu și tu. Aceasta înseamnă că fiecare ne subestimăm Creatorul, într-o anumită măsură. El este mai bun și mai iubitor decât ne putem imagina. Când Îl vom întâlni pe Dumnezeu față în față, probabil ne vom rușina de înțelegerea pe care o vom fi avut-o despre El…
Când Îl subestimăm pe Cel care ne este sursa de demnitate, importanță, valoare și chiar de viață, totodată ne subestimăm și pe noi înșine; datorită umbrelor de ignoranță, umbre dulci care ne fură exuberanța și viața.
În mod similar, pe măsură ce Îl cunoaștem pe Dumnezeu, înțelegem cât suntem de prețuiți, că suntem iubiți necondiționat; și că astfel suntem împuterniciți să credem, să ne prețuim și să iubim…
Vezi și
Piesa cheie a puzzle-ului potențialului tău
Tu ești o persoană valoroasă, importantă și adorabilă
© Mihail B.
Leave A Comment